Bioterapii pentru Suflet, Minte si Trup

La cules de Castane… Quod erat demonstrandum

La cules de Castane… Quod erat demonstrandum

Undeva , prin aproape orice amintiri ale adultilor de astazi sigur exista ideea legata de Toamna nu doar din perspectiva fructelor minunate culese, insa si cu cea a castanelor din parcuri.Cand ati cules ultim a oara castane, v-as intreba?

Eu ador inca acest minunat fruct al Naturii, pentru ca imi starneste unele dintre cele mai draglase emotii autumnale. In vremea copilariei eram fascinata de culorile frunzelor care acopereau strazile,cararile, aleile si toate zonele verzi ale parcurilor , in fata blocurilor, in curtea scolii, peste tot. Zburau purtate de vant ca niste pasari colorate, intr-un balans spiralat si fosnitor.

Deja dupa perioada de cules a strugurilor, Toamna imbraca in mantia ei magica intreaga Natura in straluciri din ce in ce calde de rosu-portocaliu si galben-verzui.Ma imbia la fel ca si acum fosnetul pasilor printre miile de frunze care acopererau Pamantul din ce in ce mai mult, ca un covor unduitor.

Prin parcuri, oriunde ma plimbam descopeream printre frunze, mici mingi maro-visinii care mai decare mai frumoase.Acestea erau castanele cazute din copaci pe care adoram sa le culeg. Imi umpleam in aceasta perioada a toamnei buzunarele gecii , dar si ghiozdanul cu ele. Toate ma inspirau pentru o viitoare activitate creativa care imi umplea sufletul de fericire.

Cand ajungeam acasa, in primul rand le spalam si le stergeam frumos, apoi le asezam pe biroul din camera si le priveam fascinata, plina de o bucurie imensa. Fiecare dintre ele parca imi soptea cate ceva si ma imbia cu povestea proprie. Sincera sa fiu, fiind nascuta toamna , acest anotimp este preferatul meu, caci reuseste sa imi fericeasca sufletul prin roadele colorate, parfumate si fermecate , cat si emotia transformarii verdelului verii intr-o paleta calda si armonioasa de culori , cand oamenii au activitati si traditii minunate, iar camarile se umplu de bunatati pregatite pentru sezonul rece.

Fotografie de Elviss Railijs Bitu0101ns pe Pexels.com

Pe multe dintre aceste castane le pictam cu diverse fete sau forme geometrice simetrice sau nu. Pe unele le gauream cu un cui si le puneam pe o sfoara , agatandu-le prin camera. Pe altele le foloseam la diverse constructii, printre care cea mai fascinanta era un con din castane pe care il asemanam cu bradul de Craciun , pe care il pictam cu globulete si cadouri, cat si verdele acelor de brad.

Din familie am invatat ca orice planta si arbore au o poveste magica si un leac lasat de Divinitate prin Natura care ne inconjoara. Simbolul Catanului este cel al Cadelabrelor luminii Sufletului , exact asa cum sunt florile sale dispuse prin arta si maiestria Naturii primavara,chiar sub forma unor Cadelabre cu Flori Albe, ca niste lumanari cu lumini.

Mama se bucura nespus cand aduceam castane acasa. O parte dintre ele le pregateam intr-un mod special; le decojeam dupa ce le uscam natural in casa atarnate pe sfori ca niste margele, apoi le zdrobeam intr-un mojar cu pisoiul de usturoi. Pe vremea aceea nu aveam rasnita de cafea, cum exista in prezent. Din 10-12 castane , pulberea obtinuta o puneam la macerat intr-un litru de alcool (tuica dublu rafinata de casa) 2 saptamani. Dupa o strecuram si o puneam inapoi in sticla, pe care o tineam in camara, la intuneric. Aceasta substanta o foloseam pentru picioare dureroase, umflate prin comprese indoite cu apa. Nu am folosit acest preparat intern niciodata. Totusi maceratul la cald in ulei de floarea soarelui, in sticlute puse la fiert in apa 30 de minute il foloseam foarte des la masajul intuitiv laic de acasa al picioarelor si membrelor inferioarele, cat si al intregului spate sau pe cosul pieptului in caz de raceli insotite de tuse si dureri musculare, preincalzit inainte.

Fotografie de Ioana Motoc pe Pexels.com

Cojile castanelor nu le aruncam, ci le sfarmam , apoi le puneam in coifuri din ziare, stivuite in plasele clasice din timpul comunismului si le pastram uscate pentru fierturi si preparate la cald. O parte chiar le fierbeam si decoctul obtinut prin fierberea inceata pana apa scadea la jumate o foloseam la baia generala a corpului. Deobicei intr-o cratita mare de 10 l de apa puneam jumatate apa si maxim 400 gr de coaja de castane. Beneficiile erau uluioare pentru dureri de picioare si spate. Mama in mod deosebit , avand reumatism se simtea exceptional , facand acest gen de bai. Eu am incercat pentru dureri de spate capatate de la sensibilitatea la frig, raceli frecvente pe timp umed, dar dureri musculare de spate de la ghiozdanul sau geanta de scoala destul de grea, purtata zi de zi catre scoala, inclusiv in anii de liceu. O baie la 2-3 zile era destul de eficienta in acest sens.

Castanele proaspete , adica miezul oparit 2-3 minute, apoi transformat prin pisare in pasta, reprezenta o cataplasma minunata in cazul bunicii. Ea amesteca pasta de castane cu grasime de porc deobicei sau de gasca daca avea, apoi isi ungea picioarele pana la genunchi pentru varicele proeminente capatate. Nu imi mai aduc aminte cantitatile, E necesara o cantitate astfel incat sa acopere zona afectata si repetata terapia zi de zi cam 2 saptamani..

Aceasta pasta din miez de castane proaspete, insa simpla, amestecata cu cateva linguri din decoct de coji de castane , mama o aplica ca o masca pe fata pentru tenul ei sensibil si cuperotic circa 30 min. Efectele erau uluiitoare pentru ca dupa 3-4 zile consecutive, roseata pregnanta se ameliora. Ca sa pastreze pasta cat mai mult timp sa o poata folosi , bunica ne-a invatat sa o amestecam cu unsoare de porc in proportie 1/3 (grasime/ pasta proaspata de castane) fierte in borcane la ‘ bain-marie’ maxim 60 min.

Ce sa zic, poate ca experientele mele de viata le-ati avut multi dintre voi. Ce este esential cred, e ca ar fi bine sa nu uitam traditiile noastre terapeutice pe care astazi multe cercetari stiintifice le considera benefice , dar si multi doctori le recomanda .

In primul rand pentru ca sunt romanca, apoi pentru ca am pastrat mici crampee din traditiile terapeutice de mii de ani mostenite, simt doar ca e bine sa fiu transparenta macar, oricat de putin imi amintesc retete si obiceiuri din familie. Poate ca nu sunt tocmai exacte, nu sunt tocmai stiintifice conform recomandarilor actuale. Insa ce vreau sa va transmit e ca functionau, fapt care e redescoperit prin stiinta actuala si confirmate in multe cazuri.

Nu contrazic cercetarile care sunt eficiente si aduc in prim plan si alte perspective ale beneficiilor sau contraindicatiilor. Ceea ce doresc sa transmit e ca eficienta in multe dintre remediile naturiste era cunoscuta din vremuri stravechi , de mii de ani in urma! Uimitor! Asa am relatat si in cartea scrisa de mine ‘ ApiHerbal DACICA-ritualuri pentru suflet, minte si corp’ de la Editura Quarto in care pun accentul pe ce imi amintesc din familie si fac cercetari asupra unor scrieri vechi si stravechi despre terapiile cu plante autohtone aplicate, cat si recomandari actuale ale unor Specialisti moderni care dovedesc ca era bine…. fara chimie … fara alte demonstratii…fara nimic altceva, decat credinta si experienta milenara.Este un fel de ‘Quod erat demonstrandum‘!

Oare nu e uimitor ca pastram amprentele luminii din noi, din mosi-stramosi prin ritmurile credintei adanci in Divin si Natura? Oare nu cumva Omul Stravechi, dinainte de perceptiile noastre actuale, sa fi avut deschiderea blanda a inimii si credintei mult mai mult dezvoltate decat Oamenii Contemporani?

V-ati intrebat oare din ce cauza? ….

De ce DA?Acest DA exista in fiecare dintre noi … fara demonstratii stiintifice… fara glas, ci doar soapte ancestrale, fara nume si formule, ci doar ecuatii ale sufletului cuprins si intrepatruns prin credinta pura….Si nu are relevanta cum se numeste credinta! E un sambure dulce a ceea ce simtim adanc Divin cuprins de iubire, profund, dincolo de lumea actuala plababila sau ceea ce visam constient, Iar Sufletul nostru stie, cunoaste …recunoaste prin iubire Tot.

Va imbratisez cu multa iubire!

Camelia

Vinerea Magică cu Sânziene imbăiate și masaj al picioarelor

Vinerea Magică cu Sânziene imbăiate și masaj al picioarelor

Dragi Oameni Frumoși, Vinerea este o zi minunată plină de energii ale iubirii. Curățarea sufletească și trupească pot duce la o reuniune, în mod echilibrat, a corpului cu întregul sau sistem energetic.

Mulți cred sau nu,toți simțim diferit, însă judecăm prea mult cu mintea, dar inima nu o lăsăm descătușată.

Lăsăți-o descătușată și plină de încrede în voi înșivă, iubiți-vă și dăruiți iubirea: vouă înșivă în primul rând, ca apoi, ca printr-o magie, să răspândiți în jur această vibrație.

Azi e un simbol a ceea ce vă doriți cu sufletul plin de frumusețe , delicatețe, tandrețe, iubire și mister dulce unit cu sublimul divin.

Seara, când ajungeți acasă, pregătiți 3 litri de apă fiartă și adăugați 50 gr de plantă uscată de Sânziene Galbene. Lăsăți la infuzat 15 min într-un recipient de 10-20 litri în care să va încapă picioarele cu glezne cu tot.

Utilizați un săculeț special ,astfel încât planta să nu se împrăștie complet prin apă, apoi scoateți săculețul după infuzare.

Adăugați apă călduță sau rece astfel încât temperatura să nu depășească 37-38 de grade. Puteți adaugă 1 lingură de miere cu 3-6 picături de ulei esential de lămâie sau portocale.

Picioarele le veți cufunda încet în apa magică, astfel încât să vă cuprindă până puțîn peste glezne. Relaxați-vă mintea , trupul și sufletul și porniți într-o călătorie fluidă a picioarelor  timp de 10-15 minute.

Înainte e bine să faceți un dus de curățare a picioarelor, astfel încât să eliminați impuritățile și transpirația din cursul zilei.

Stați liniștiți și savurați momentul cu toată iubirea magică a sufletului, cu picioarele cufundate în apă 10-15 minute, apoi vă tamponati ușor cu un prosop moale și delicat.

Beneficiile acestei îmbăieri ale picioarelor sunt nenumărate, asigurând în principal o stare  de bine, cât și preîntâmpinarea unor sensibilități  si oboseala, în caz că mergeți mult sau stați în picioare în cursul zilei, cât și sensibilități ale vezicii și  rinichilor cauzate de frig, ale pielii, cât și altele.Lăsăți-vă purtați de energia zilei guvernată de Venus.Băile cu Sânziene readuc tinerețea și suplețea efectuate pe întreg corpul  în combinație chiar cu lapte, miere și propolis.În principal femeile își recapătă energia feminității și sexualității, și preîntâmpina sau chiar ajută la diverse dezechilibre ce țin de aparatul uro-genital și sâni.

Dacă mai aveți puțină energie și răbdare, câteva minute, măcar 2-3 minute, faceți un scurt automasaj al tălpilor(zona plantară) cu încheieturile degetelor mâinii, ținute sub formă de pumn, de sus în jos și invers de 6-12 ori, din ce în ce mai profund și puternic.

Apoi masați degetul mare al piciorului(halucele), apoi pe linia exterioară a degetului până la maleola internă, apoi glezna pe cele două părți(meleolele) circular cu buricele degetelor de la mâini. La fel procedati și cu degetul mic și linia exterioară a lui până la glezna. Cu  degetele de la mâini masați partea dorsală a piciorului , opusă tălpii, până la limita gleznei.

Masajul piciorului se poate personaliza în funcție de nevoi și restalibirea echilibrului urmărit de către un Terapeut. Chiar puteți și voi învăța diverse tehnici simple de efectuare a unor băi cu plante, masaj de reflexoterapie  și presopunctură a picioarelor , cât și masaj complet a mebrelor inferioare, ca să le aplicați pentru voi înșivă  sau oamenilor minunați care apelează la serviciile voastre diverse de relaxare,  înfrumusețare  și terapie integrativă, folosind complementar aceste tehnici non-invazive, naturale si minunate pentru sănătate.

Un astfel de masaj îmbinat cu baia picioarelor vă poate asigura un somn liniștit, dar și un stil de viață sănătos, ajutând prin practicarea zilnică , ca un mic ritual de iubire proprie, la echilibrarea energiilor și  preîntâmpinarea unor afecțiuni.

Dacă simțiți că ceea ce este mai important este să vă  iubiți  pe voi înșivă și să vă acordați momente de regenerare, este minunat!

Vă doresc o Vineri Magică și plină de iubire!

Fiți Binecuvântați!

Vă îmbrățișez cu multă iubire!

Camelia

Focul și Pământul în echilibrul ‘Gânditorului de la Hamangia’

Focul și Pământul în echilibrul ‘Gânditorului de la Hamangia’

Îmi amintesc că am citit mii de informații de-a lungul timpului despre ‘Gânditorul de la Hamangia’ și m-au fascinat. Va veți întreba ce poate fi atât de interesant?

Personal am descoperit , ca o viziune a sufletului meu, o Entitate din ceramică străveche, întrupată de mâinile unui artist înzestrat din plin cu har Divin. Acest Om-Artist a trăit cu peste 6000 de ani în urmă, așa cum atestă vechimea statuietei descoperită la Cernavodă în 1956, încadrată în Cultura precucutiana, mai veche decât Cultura Cucuteni atestată ca existența pe întreg teritoriul țării noastre, dar și în Sumer și Egiptul antic.

Poza obiecte decorative Magazinul Mariei

Ceea ce am reținut în mine este vibrația artei  și enigma ei profundă, care renaște din epoca neolitică, acum , în prezent, când sigur mesajul are un scop pe care îl putem înțelege cu inima deschisă.

Azi ‘anulăm’ timpul și îl concentrăm în forme triunghiulare și piramidale care reverberează în decorurile  ceramicii de tip Hamangia, așa cum o intitulează specialiștii.

Și mă întreb, oare e întâmplător? Oare ce ascunde această statuieta unică?

Ion Miclea și arheologul Radu Florescu în ‘Preistoria geto-dacilor’  încadrează acest artefact în arhitectură bioenergetică de echilibrare prin însăși poziția de contact genunchi-coate, cât și presarea cu mâinile(zona palmară și vârfurile degetelor) a zonelor temporal-maxilare a viscerocraniului.

Foarte importantă ar fi corelarea cu Terapiile din presopunctura Chineză si Japoneza, cât și cea Hindusă, descoperind unirea unor puncte și meridiane care își transferă și echilibrează energiile.

 Așezarea membrelor superioare cu coatele pe genunchi crează din pespectiva laterală ideea de triunghiuri formate de membre. Dar și prin unirea segmentară a gambei în prelungirea antebrațului, a palmelor așezate în lateralele viscerocraniului, apoi a spatelui în poziție oblică, înclinat anterior, crează imaginea unei piramide. Observația acestei forme este fascinantă! Oare nu cumva reprezintă o poziție meditativă ancestrală prin care Omul este Vehicolul Perfect în comunicarea cu Natura Divină și Lumina sa?

 Observând baza formată între picioarele scaunului, în prelungirea coloanei vertebrale și tălpile picioarelor statuetei humanoid, descifrăm o formă patrulatera ca baza. Pătratul este simbolul Pământului, iar în Ayurveda este prima poartă a energiilor din zona perineului. Triunghiurile formate de membre sunt simbolurile Focului care în Ayurveda reprezintă cea de-a treia poartă a energiilor din zona ombilicara. Coatele sunt cuprinse de energiile Focului de pe meridianele terapiilor străvechi Orientale , iar genunchii de energiile Pământului, unindu-se chiar în zona ombilicara a tandenului inferior, care este Centrul Energei Vitale.  Detegete mâinilor unite de partea laterală a fetei continuă traseul unirii energiilor Focului și Pământului. Intersecția acestor râuri de energii , în toată plenitudinea poziției ‘Gânditorului’ denoda într-un mod simplu -echilibrul creat. 

E că și când Cerul se unește cu Pământul prin însăși Ființă numită Om. Omul transmite spre Univers și Divin stările sale sufletești și se îmbracă concomitent cu înțelepciunea caldă venită din lumina , căpătând o stare de liniște și cuprindere a necuprinsului sau sferic. E că o expansiune și o contracție concomitentă a Sinelui Pământean spre Sinele Suprem , cât și invers. Totul se întâmplă natural, fără nici o sforțare, că și când așa este firesc.

Și cumva, chiar așa și este: să lași totul să curgă, pentru a te regenera continuu!

În cartea ‘Gânditorul de Hamangia – cheia civilizaţiilor arhaice” a lui Vasile Droj, cercetările au demonstat prin calcule matematice alți parametri care uimesc. Înălțimea statuietei fiind de 113 cm și circumferința cercului imaginar care ar cuprinde statuieta de 355 cm , raportul dintre 355 și 113 reiese a fi chiar constanța Pi=3,14 cu o foarte, foarte mica imprecizie a zecimalelor din șirul acestui număr.

Și creația artistică aparține unei ere în care putem in mod fascinant  presupune că sistemul numeric sacru se cunoștea, iar inițiații au păstrat secretele și le-au transmis prin artă și diverse construcții. Acestea existau ca informații și în rândul strămoșilor noștri, fiind incluse chiar și în maiestuosul Sanctuar Sacru-Sarmizegetusa Regia.

În plus, există observația că acest concept de încadrare a capului în trunchi există chiar la Sfinxul Egiptean.

Și uite că intrăm astfel într-un Univers pe care, se pare că strămoșii noștri îl cunoșteau, redând prin forma acestei statuiete, poate banale pentru unii, o poziție a corpului uman care definește o stare de echilibru și sănătate. Studiile au consimțit, așa cum întărește ideea și Nineta Crainici, asupra reglării respirației și ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, a instalării unei senzații de liniștire a temperaturii tamplellor și frunții. Forma piramidală a poziției figurinei redă de fapt idea de reglare și echilibrare în sistemul neuro-vegetativ prin coloana vertebrală poziționată înclinat, care duce la tractionarea mușchilor spatelui spre vârful capului(vertex) , începând de la partea dorsală cu mușchi fesieri.

Acest ‘Gânditor’ este exemplul Omului care așezat pe un scaun mic, rotund, își poziționează coloana vertebrală, umerii și gâtul corect, apăsând cu coatele pe genunchi și palmele pe față. Însumarea geometrică a acestor linii ale corpului per total, duce la imaginea unei piramide care conduce la echilibrarea unor energii  spre liniștire.

 Dacă mă gândesc la acest mic scaun pe care este așezată statuieta humanoida numită ‘Gânditorul de la Hamangia’, îmi vin în minte imagini despre păstorii meleagurilor noastre românești, pe care îl folosesc la activitatea de muls a laptelui ovinelor și bovinelor. 

Și oare nu cumva acesta poziție a ‘Gânditorului de la Hamangia’ este moștenită chiar și astăzi în laicul românesc din subtratul străvechi al ritmurilor vieții desfășurate normal?

V-ați întrebat vreodată de ce oare există și astăzi gestica, ca un automatism, de a ne pune coatele pe genunchi, uneori pe masa sau birou, iar cu mâinile ne susținem bărbia și încadrăm cu palmele și degetele chipul pe zonele laterale?

Fiți Binecuvântați!

Vă îmbrățișez cu multă iubire!

Camelia

Luna ‘Albastră’ 22 August 2021 -Terapie prin masaj și baie cu plante

Luna ‘Albastră’ 22 August 2021 -Terapie prin masaj și baie cu plante

Luna Plină din 22 August ne îndeamnă să trecem peste ciclul lunar deschis de la începutul anului legat de localizarea în Vărsător.

Acum e un moment maiestuos al energiilor Divine, în care un cerc trece în sens spiralat spre o etapă superioară.

Atenția deosebită pe care e necesar să o dăm sănătății și eliminării dezechilibrelor este culminantă, pentru a avea claritate.

Portalul Lunii Albastre ne deschide acum subconștientul spre un nou răsărit al Ființei complete ca Suflet-Minte –Corp.

Amintiți-vă sau aflați că Sarmizegetusa Regia, ‘Catedrala Ancestrală a Zeilor’ , avea inclus în ea ritmul celest-teluric , ca un ceas exact al vieții noastre de pe Pământ, deschizând căile sau posibilitățile de creștere și descreștere, mișcare și regenerare ca o perpetuare spre noi începuturi.

Mintea deschisă și inima caldă sunt mesajele transmise de Soare în Leu și Luna în Vărsător. Visele premonitorii, inituitia divină și semnele aparent ilogice ne îndreaptă spre o cale unică. Sufletul plin de iubire și lumina răzbate în orice confruntare când ego-ul sau mai bine zis mândria și judecata față de ceilalți din jur ne inundă. Dacă ne lăsăm purtați de inima blândă ne putem auto-călăuzi ,prin însăși puterea angelică cu care suntem înzestrați, pe o cale a împlinirilor, reușitelor și fericirii personale reunindu-ne cu oameni minunați care împărtășesc aceleași idealuri luminoase.

Un masaj de simplu zilnic de câteva minute pentru picioare și cap ca o rutină zilnică( de la 6-10 , 10-14 , 14-18, de 3 ori pe zi ) , o baie generală a corpului sau doar a picioarelor și mâinilor timp de 3 zile intensiv  cu lavandă, angelica și rozmarin și câteva picături de uleiuri esențiale din plante, cât și 3 linguri de miere, ne pot ajuta pentru reechilibrarea generală și izbucnirea acelei energii ‘magice’  interioare. Manifestarea unor emoții pozitive, a unor gânduri bune , plimbările sub Soarele zilei și sub clar de Lună, consumul de apă și de cât mai multe fructe și legume de sezon pot spori beneficiile pentru o sănătate perfectă.

Când sunteți  în permanentă aglomerați și stresați este benefic să faceți un scurt masaj dimineața înainte de a pleca la serviciu și de ori câte ori simțiti nevoia.

Cele mai importante părți ale corpului care trebuie masaje sunt capul și extremitățile picioarelor.

Frecați ușor scalpul cu vârful degetelor cu ulei sau fara, cu mișcări circulare ca și când v-ați pieptăna dinspre frunte spre ceafă. 

Masați apoi fruntea dinspre centru spre tâmple cu mișcări circulare.Masați la fel tâmplele , apoi lobul urechilor.

Masați la fel gâtul în spate, apoi în față.

Masați apoi fiecare deget de la picioare, apoi masați energic talpa cu ulei înapoi și înainte energic cu încheieturile degetelor sau dosul palmelor.

Seara, acest masaj , se poate îmbina  cu baia de plante, pentru a vă crea un somn relaxant, profund și plin de intuiție în călătoria viselor.

Cei doritori de Terapii prin Masaj și Băi cu plante îmi puteți scrie în privat pe  Facebook sau email camelia.lovin@outlook.com

Și vă reamintesc că dacă vă   înscrieți pe site-ul https://camelialovin.com/ până pe 7 Septembrie 2021, participați la Tombola de tragere la sorți a câștigătorului unui exemplar al cărții

”ApiHerbal DACICA-ritualuri pentru suflet, minte și corp cu miere și ierburi străvechi’‘ al cărei autor sunt.

Abonați-vă  pe site-ul https://camelialovin.com/  și primiți pe email un CUPON de transport gratuit pentru achiziția cărții pana pe 31 august!

Beneficiați de 20% reducere la plata Ramburs/Card. Bucurați-vă de cartea  ”ApiHerbal DACICA-ritualuri pentru suflet, minte și corp cu miere și ierburi străvechi’‘ https://edituraquarto.ro/product/apiherbal-dacica/  Veți primi pe email eBook-ul Atelierulului online GRATUIT ‘Reamintirea tradițiilor prin RITUALURI ApiHerbal DACICA -3 tipuri de băi cu plante și 1 automasaj pentru PICIOARE‘.

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Fiți Binecuvântați!

Va îmbrățișez cu multă iubire,❤️🤗

Camelia

BIOTERAPIILE ca VIZIUNE despre OMul de AZI

BIOTERAPIILE vibratorii ale OMULUI contemporan

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

BIOTERAPIILE vibratorii ale OMULUI contemporan reprezintă , în esență, un CONCEPT de ARMONIE pe care il putem simti continuu cu INIMA deschisa, parcurgand milioane de ere ale ENERGIILOR UNIVERSULUI din mosi-stramosii nostri de NEAM ROMÂN., dar și ale altor CIVILIZAȚII.

                        Nenumărați redutabili istorici, scriitori, filozofi, oameni de știință și cercetători din diverse domenii, iubitori de neam, printre care Nicolae Densușianu, Nicolae Miulescu, Farm. C. Constantinescu, Dr. Farm.O. Bojor, I.H. Crișan, R. Vulcănescu,  au reușit să evidențieze cunoștințele străvechi ale neamului nostru, prin redescoperirea  arhietipul ‘Omului Întreg’ din spațiul Carpato-Danibiano-Pontic de peste 10000 de ani, care vindecă mai întâi SUFLETUL, apoi MINTEA și TRUPUL.

                        Readucerea în STAREA de ARMONIE a OMULUI contemporan are la baza ideea  redescoperirii puterii vechilor tehnici străvechi  de vindecare și armonizare prin BIOTERAPIE pe baza de CUVINTE VII pline de ENERGIA IUBIRII,  PLANTE, PRODUSE NATURALE , TRADIȚII și OBICEIURI moștenite de milenii, TERAPII HOLISTICE, TOTEMURI, SIMBOLURI, CREDINȚE, RITUALURI, ENERGII TELURICE ȘI ANCESTRALE, MIRESME, CULORI, MUZICĂ, CONTEMPLARE și RELAXARE SUFLETEASCĂ, MENTALĂ și FIZICĂ, ce dăinuie în sângele nostru de peste 6000 de ani, așa cum au dovedit descoperirile arheologice, lingvistice, istorice, etnologice, medicale și științifice de pe teritoriul României, dar și similarități din lume.     

                        Cartea pe care am scris-o‘’ApiHErbalDACICA-ritualuri pentru suflet, minte și corp cu miere și ierburi străvechi’’ are adânc întipărită în fiecare cuvânt din ea, intenția de a trezi în voi ceea ce ați uitat, de a vă reaminti cine sunteți și ce puteri miraculoase moștenim toți din acest NEAM MINUNAT.

                       Statuietele feminine și masculine, vasele, măștile și coifurile de luptă,scuturile de luptă, bijuteriile și  multe alte artefacte, aflate în Patrimoniul Național  al Muzeelor din România, datate din vremea unor culturi extraordinar de vechi (Cucuteni, Hamangia, Gumelnita, Cuină-Turcului, Vinca, Petrești, Cotofanesti, Moigrad etc) ale Civilizației ce precede pe cea a Traco-Geto-Dacilor, evidențiază clar un tradiționalism ritualic sacru, simboluri ancestrale, totemuri, forme de geometrii sacre, linii energetice și puncte de rezonanță vitală care erau deținute că și cunoștințe excepționale de vindecare și echilibrare de către strămoșii-strămoșilor noștri prin legătura lor puternică cu Cerul și Pământul. 

 Studiile efectuate asupra acestor dovezi , de-a lungul ultimului secol, au confirmat moștenirea Terapiilor Pelasgo-Traco-Geto-Dace lasată în Artă de Vindecare a Țăranului Român de astăzi și asemănările cu Terapiile Orientale Indiene, Chinezești, Tibetane, Japoneze și ale altor culturi asiatice, conțînând și elementele unice, autentice, împletite într-o ARTĂ a ARMONIEI OMULUI în SUBLIM:

1.      Legile frumoase ‘Belagine, ’pline de înțelepciunea TRACILOR, au rămas în vechi înscrisuri și documente istorice antice, speificate și evidențiate în mod admirativ de filozofi, cărturari și oameni de știință greco-romani din Istoria Antică a Omenirii. Toate sunt dovadă unei ARMONII în spirit și simțiri, virtuți desăvârșite a Conștiinței Strămoșești Traco-Geto-Dacice care pot egală, și de ce nu, chiar depăși, intelepciunile popoarelor orientale. Pe undeva, CONCEPTELE filozofice SPIRITUALE ale tuturor acestor învățături se întrepătrund, se aseamănă și se escaladeaza unele pe altele.

2.      Credința nemărginită a stră-strămoșilor noștri în Divin, moștenită de Geto-Daci, supunerea în fața Naturii Mama și a Tatălui Cer,  gesturile de contemplare, emoție și rugăciune, stăpânirea secretelor apei și focului, cunoașterea mișcării și muzicii sferelor, sacralizarea Soarelui și Lunii, Planetelor și Astrelor din poveștile, basmele și legendele neamului românesc actual, măsurarea timpului Terrei și a Universului prin construcțiile milenare de la Sarmizegetusa sunt sclipiri ale unei Civilizații de Aur  unice.

3.      Călătoriile inițiatice în munții și peșterile nenumărate ale Carpaților, pe ape și în păduri sau diverse alte locuri magice ale plaiurilor strămoșești seamănă cu cele din tradițiile Orientale.

4.      Vorbele de leac din folclorul românesc se pot compară chiar cu  mantrele indiene, Limba Română, prin numărul vocalelor, sunete și accentul său, fiind plină de muzicalitatea incantatorie a celor mai multe ‘CUVINTE VII’, pline de INTENȚIE VINDECĂTOARE.

5.      Traseele energetice și punctele energiilor subtile din terapiile simple ale țăranilor români coincid cu centrii chakrelor indiene și liniilor meridianelor energetice din presopunctură și masajele terapeutice Orientale.

6.      Cântecele de descânt și  cele tradiționale populare la instrumente muzicale românești din folclor, dansurile populare și tradițiile la diferite sărbători din an au același rol că și muzică terepeutica chinezească, tibetană,japoneză, indiana și celtică.

7.      Simbolistica geometriilor de pe figurinele umane din lut și ceramică, descoperite pe teritoriul românesc, sculpturile tradiționale, precum și Coloana Infinitului  lui Brâncuși, decorurile, picturile și desenele rupestre sau cele din lăcășele de cult  au aceeași dispunere că în geometria sacră și esoterică asiatică prin simetriile energetice ale punctelor esență.

8.      Pozițiile corpului și miscările, tipurile de fricțiuni și metodele de masaj terapeutic păstrat din moși-strămoși că ritualuri de vindecare, moștenite de noi și regăsite astăzi prin cunoștințele bătrânilor ‘vraci’ de la sate, au componente comune cu masajele orientale și diverse terapii energetice.

9.      Motivele tradiționale de pe costumele naționale românești, din diferite zone ale țării au încărcătura și simbolistica geometrică a sigiliilor sacre, a florilor și copacilor, a curgerii ‘râurilor ” precum meridianele energetice, a totemurilor și simbolurilor divine desprise din Conștiința Supremă a neamului , iar culorile îmbinate au efecte de cromoterapie la fel că și în culturiile terapeutice orientale.

10.`  Plantele strămoșești traco –geto- dacice și produsele populare preparate din ele pentru vindecarea unor afecțiuni, uleiurile și unguientele folosite pentru ungerea și masarea corpului, fumigatiile ritualice șamanice, sărurile și mierea au rezonanțe  terapeutice unice în lume, prin chiar însăși scrierile lui Dioscoride.

11.    Alimentația sănătoasă a străbunilor noștri, bazată cu precădere pe terciuri de cereale, legume, fructe, lapte, brânză, ouă, miere, produse apicole și plante medicinale și mai puțînă carne, aduce din nou dovadă înrădăcinării noastre foarte vechi, transcedentale, foarte asemănătoare cu partea de terapie nutritivă Orientală.

12.    Toate acestea aduc în prim plan- Omul Angelic –Pelasg-Traco- Dac cu virtuți și puteri creatoare și de auto-vindecare, de manifestări miraculoase care prin smerenie și înțelepciune aduce  IUBIREA din Sine spre Univers. OMUL din noi, moștenitorul acestei Civilizații, e că o ‘Sămânța-Copac Indestructibilă’ care aduce Cerul pe Pământ și Pământul îl ridică în Cer.

Această este SIMBIOZA PERFECTĂ a SUFLETULUI NEAMULUI nostru! Aici există vindecarea eternă izvorâtă prin iubirea neasemuită de neam, Divin, Cer și Pământ!

              Iar noi și copiii noștri ar fi bine să ne reamintim ‘RĂDĂCINILE’  care ne leagă de Pământul Sfânt pe care ne-am născut și ‘ARIPILE’ care ne dau Energia Vitală desprinsă din CONȘTIINȚA DIVINĂ a NEAMULUI MILENAR.

          De ce să omitem, oriunde ne-am află,  să înțelegem Sufletul Milenar, care are o avuție IMENSĂ ascunsă în el?

                        Fiecare dintre noi suntem sclipiri ale legendelor vremurilor îndepărtate, avem scrise informațiile cu lumină în sângele nostru prin Mama Geea (Gaia) și Cerul-Tată (Zamolxe). Fiecare dintre noi știm povestea alcătuită din crâmpee, fie de la școală, fie de la părinți și bunici, fie din diverse cărți ale unor iluștri oameni, români adevărați, care au dorit să scoată la suprafața, prin dovezi și analize istorice, adevărul despre originile noastre, despre credințe și tradiții, legătura cu natură, vindecarea sufletului, minți și corpului cu diverse remedii naturale, ce au rămas vii până azi.

           Ce ar fi dacă am lăsă firul poveștilor vindecătoare, pline de har și înțelepciune să ne dea fiorii trezirii din SUFLET, că să accesăm toate cunoștințele fantastice ale NEMURIRII NEAMULUI din noi înșine?

             Acolo, undeva, adânc în sufletul și în mintea mea, că într-o poveste de demult, se regăsesc momentele în care, copil fiind, primeam iubirea, mângâierea, alintarea și alinarea din partea părinților și bunicilor, în orice moment de suferință. Fie că aveam o simplă răceală, fie că mă zgâriam sau loveam, fie că îmi apăreau diverse bubițe, fie că mă simțeam obosită, că mă durea ceva, cuvintele, îmbrățișările, mâinile care mă mângâiau și leacurile cu ingrediente magice îmi redădeau starea de bine.

           Mai târziu, în adolescență,  chiar și după, mergeam și culegeam împreună plante diverse, în diferite perioade ale anului, le uscăm și le foloseam fie pentru ceaiuri, fie pentru băi și cataplasme sau chiar făceam împreună alifii pentru masaj și diverse preparate utile pentru sănătate. Untură de porc, uleiul de floarea soarelui, mierea, alte compozite apicole, sărurile naturale extrase și țuica erau nelipsite că ingrediente adiacente în prepararea diverselor remedii naturiste cu plante. Îmbăierea, compresele, masajul și frecțiile, inhalatiile, gargarele și ceaiurile au fost părți nelipsite din viața terapeutică magică pe care am învățat-o și moștenit-o din familie. Senzația băii cu flori și plante, a mierii și a unguentelor cu aromă naturii mă fac și acum să transcend spre acea lume cu miros fermecat de sănătate. Sunt sigură că și voi știți sau vă amintiți de momentele de vindecare cu dragoste de natură create de mame și bunici!

                   Vreau să împart cu voi o parte din ceea ce ştiu din propria familie, așa cum am fost educată, să vă aduc în prim plan ecourile unui trecut foarte îndepărtat al neamului nostru până într-un azi continuu, prin curiozitatea pe care am avut-o să caut informaţii și să invăț cât mai multe despre tradițiile și obiceiurile milenare, referitoare la miere și plante și terapii , care trăiesc în noi toţi.

                        Accentuez că nu sunt doctor sau cercetător într-un domeniu științific, nu sunt istoric sau academician, nu sunt biolog sau chimist, însă mi-am păstrat mereu, cu modestie și credință, inima și mintea deschise,că să înţeleg principiile energiilor acestei lumi și echilibrul lor pentru ‘Omul Întreg’.

                        Practicând micile ritualuri cu plante și miere deprinse de la mama și bunica, culegând informaţii din  evoluţia  omenirii, scrise de către oameni extraordinari, învățând tehnici orientale din diverse Terapii și prin  Masaj, în afară de practicile de țăran român ‘vraci’ , citind, practicând și învățând continuu cu bucurie, am pătruns totuşi, cât de puţîn, dincolo de opacitatea rutinei vieţii contemporane.

                        Ce simt este că aceia dintre voi care căutau demult ceva în interiorul lor, așa cum și eu am căutat, la final, vor descoperi ceva foarte simplu: libertatea de a trăi că Om în armonie cu Natură și Cerul Tată înseamnă eliminarea dualității și integrarea într-un Bio-sistem unic, în care FIINȚă este inclusă în TOT și include TOT, prin însăși existența  să Divină, în Marea Conştiinţa  a Neamului.

                   Oare există cineva dintre voi care să nu se fi bucuat de o serie  de vindecări magice cu leacuri părinteșți și bătrâneșți cu plante, băi și masaj,oricât de puţîn?

                        Cum am putea există armoniosi, dacă nu am transformă imposibilul în ceva frumos, miraculos, că o adiere cu glas, că o şoaptă cu gust dulce, că o aromă cu iz fermecat? De aceea mi-a venit ideea să scriu o carte și următoarele chiar.

Xanthium sau Cornuti, o buruiana pentru Meridianul Plamanilor

Xanthium sau Cornuti, o buruiana pentru Meridianul Plamanilor

Xanthium strumarium este un alt nume pentru cocklebur in limba engleza si scaietele popii, scai tătăresc, cornuţ in traditiile populare  romanesti, o tufă comună originară din Europa, America de Nord și Asia de Vest. Este cel mai des găsită ca o buruiană nocivă pe câmpuri.

Numele provine din grecescul „xanthos”, care înseamnă galben, și se referă la păstăile de semințe ale tufișului, care se transformă din verde în galben pe măsură ce se coc. Păstăile, adica scaieții, sunt utilizați în medicina tradițională chineză, fiind asociați cu meridianul plamanilor.

Utilizarea în trecut a plantei a fost în tratamentul malariei, tuberculozei, cancerului, răni, dureri de cap, reumatism, este apreciată pentru proprietăţile diuretice, astringente, analgezice, antispastice, antipiretice, util în artrita, dureri reumatice, mâncărimi ale pielii, mătreaţa.

Se crede că planta reduce glanda tiroida marita , ca fungicid, antiinflamator, analgezic acțiune antiseptică, slab, diaforetic și antipiretic. De asemenea tratează cu succes diferite boli de piele. Este aplicată în tratamentul pacienților cu cancer.

În infuzia de medicină populară, decocția și sucul se folosesc pentru: bolile glandei tiroide, procese inflamatorii în vezică, nefrită, sedativ pentru rheumatism, răceli, umflarea gâtului, astm, spasme în gât, diferite boli de piele. zona zoster. anghile, erupții cutanate, leziuni fungice, cat si diverse forme de cancer.

În medicina tradițională chineză se consideră că acesti scaieți au proprietăți dulci, amare și calde. Frunzele contin o mare cantitate de iod. Sunt folosiți scaieții pentru a risipi vântul și umezeala și reprezinta unele dintre cele mai importante plante folosite pentru congestia sinusurilor, obstrucțiile și descărcările nazale cronice și alergiile respiratorii. În Occident, xanthiul este utilizat ca analgezic pentru ameliorarea durerilor și durerilor de cap asociate congestiei nazale și sinuzitei. Este adesea folosit cu alte ierburi, cum ar fi angelica și magnolia.

Doza tradițională de xantiu 5 gr pe zi, de obicei luată ca decoct, cu 300 ml de apa, baut in 2-3 randuri pe zi inaintea meselor cu 1 ora, din cescute, cu inghitituri mici, dar uneori luată ca pilulă sau capsulă.

Deși unele surse consideră că xanthiul este toxic, dovezile sugerează că toxicitatea poate fi îndepărtată prin spălarea fructelor în apă, supunerea la căldură ridicată. Supradozajul cu xanthium poate provoca vărsături, diaree și dureri abdominale, somnolenţă, palpitaţii, transpiraţii, dispnee, până la leziuni hepatice. În plus, nu trebuie utilizat de pacienții cu deficiență de sânge (anemie). Ca întotdeauna, asigurați-vă că consultați un furnizor de servicii medicale autorizat înainte de a lua fructe de xantiu sau orice alt remediu pe bază de plante sau supliment alimentar.

Fiți Binecuvântați!

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Va îmbrățișez cu multă Iubire,

Camelia

Dafinul și Laurii victoriei Luminii

Dafinul și Laurii victoriei Luminii

Câtă frumusețe sublimă există în fiecare dintre noi! E umitor!

Iubirea necondiționată și blândețea sufletului vin din credința în Divin și se înfiripă în ochii noștri fizici, transmițând strălucirea din interior ca un giuvaer. Strălucim , dăruim, răspândim fericirea , credința și iubirea din noi!

Poveștile fiecăruia dintre noi sunt crâmpee din zvâcnirea Divină! Nimeni dintre noi nu știe ‘nimic’ și nu e mai presus de Tot. Însă lăsarea controlului la o parte din comportamentul nostru, abandonarea încrâncenarilor în crezuri ce țin de palpabil și material ne pot da aripi spre alte simțuri nebănuite, eliberatoare și armonizatoare a întregii ființe, Omul privit ca suflet-minte-corp.

Fotografie de Pixabay pe Pexels.com

Și fizic da, suntem aici ca să renaștem prin iubire, să dăruim, să simțim, să învățăm , să ne punem în mișcare lumina prin fiecare atom al corpului, astfel încât să nu îi blocăm curgerea prin noi dinspre inima gliei acestei minunate planete și dinspre Soare, Luna și toate astrele ce apartin Divinului.

Curgerea e lină, când mintea e senină, inima deschisă în credință și iubire, corpul în permanentă atingere cu pământul și elementele Naturii, deschizând astfel Portalul Sinelui spre Sursa luminii. 

Și nu e necesar să vedem cu ochii fizici Divinitatea coborând dintr-o caleașcă aurită din Cer pe Pământ. Energiile se întrepătrund la nivel subtil din acest Tot în care suntem cuprinși, lumina toată fiind acest aspect Divin, plin de sublim, ca o stare de beatitudine.

Tic-tacul sufletului capătă puteri infinite, dincolo de timp și spațiu , atunci când credem și suntem una cu iubirea. Când în minte ‘ne cotrobăie câte ceva’, clar și în corp la nivel chimic se întâmplă ceva.  Afecțiunile sau bolile sunt blocaje ale circuitului luminii datorate gânduri și obiceiurilor impure, ale lipsei de încredere și credință si iubire, ale unor comportamente care nu respectă legile blânde ale firii, incecand să ne readucă pe calea echilibrului.

Ochii minții îi putem deschide să vadă lumina sublimului din noi și din Totul Divin. Îi putem educa pe ochii fizici să creadă fără să vadă , căci limita e pusă doar de mintea neobosită care tot analizează și caută dovezi palpabile despre orice, judecă și pune paravane separatoare.

Natura Pământului primește lumina pură fără limita, neavand mintea umana neobosita, și ne-o dăruiește necontenit, iar ea este la îndemână noastră zi de zi, adusă prin Divin.

Azi pentru că e Joi, simt că e o zi a victoriei luminii, iar Natura ne aduce prin sublimul luminii Divine, amprenta  ei în plantele pe care le simțim aproape. Dafinul are izul luminii zilei și ne aduce cu el mireasma laurilor  din Antichitate, din Grecia Antică, în care războinici, filozofi și figuri importante ale vremii purtau cununile de laur cu multă noblețe, ca însemn al unei victorii.

Chiar Hipocrate și alți erudiți antici aduc referiri la frunzele și semințele de dafin ca fiind bune remedii în timpul epidemiilor de holeră, tratarea rinichilor, vezicii  și a durerilor diverse, articulare, cât și pentru sistemul nervos.

Fotografie de Svetlana Ponomareva pe Pexels.com

Putem îmbăia la cald 100 ml de ulei și 20-30 frunze de dafin sfărâmate timp de 2-3 ore la foc încet, într-un vas pus deasupra unui recipient cu apă. Lăsat să se răcească și apoi la macerat 7 zile , acest ulei poate fi un bun elixir utilizat în masaj al corpului.

Un masaj ușor al centrului pieptului din zona inimii, urmat de cel al  frunții , al cefei și a întregului cap pot fi extraordinare în calmarea mînții și eliminarea stresului, cu nenumărate efecte în echilibrarea diverselor stări emoționale. Un gând frumos îndreptat spre oameni și univers cu inima deschisă,  plină de încredere și iubire, o rugăciune și o meditație, după cum simte fiecare, pot fi căi eliberatoare in curgerea luminii prin noi.

Acest ulei cu dafin, amestecat cu 3 pic de ulei de salvie și 3 pic de eucalypt este ideal pentru ungerea pieptului și spatelui în caz de răceli.

O baie a corpului cu ceai din frunze de dafin poate avea beneficii nenumărate pentru perioadele de stres, ajutând la calmarea sistemului nervos, dureri articulare, sensibilități urinare și genitale. Se pregătește simplu:la 3-5 litri de apă fiartă la care se adaugă 250 gr plantă uscată și se dă în clocot 5 min(se poate amestecă și cu ace de brad și salvie), apoi se adaugă în cadă cu apă, astfel încât să nu depasesca 37-38 de grade. O astfel de baie se efectuează maxim 10-15 minute , chiar într-un ciclu de 7 zile la rând pentru cresterea imunitatii. 

O baie concentrată doar pentru picioare ajută la transpirație , mai ales în sezonul rece când picioarele sunt în permanentă în încălțări închide, prin care pielea nu poate respira.

Pe lângă multe beneficii ale ceaiului consumat , recunoscute de specialiștii în fitoterapie, toate utilizările externe ale plantei sub diverse preparate aduc minunile luminii Naturii în noi.

Fiți Binecuvântați!

Va îmbrățișez cu multă iubire!

Camelia

Privește sus, cât mai sus!

Privește sus, cât mai sus!

Așa simt eu reverberațiile copilăriei când Mama îmi povestea blând și cu multă iubire despre diverse câi de liniștire, automotivare și regăsire a puterii interioare.

Da, aud mereu și acum, “ Privește sus, cât mai sus’! Și nu este un sfat, nici un îndemn, ci e o Notă Muzicală pentru întreaga Ființă. Repetată cu voce tare această propoziție, cât mai des, dimineața și seara, personal , mi-a dat aripi.

Și nu e magie, ci o Poezie interpretată de Mine pentru Mine. Când micul meu creier a simțit vibrația și s-a postat comod pe modul de traducere, s-a sincronizat cu nota muzicală a mesajului transpus ritmic.

Uimitor a fost și continuă să fie în fiecare zi de atunci!

Fotografie de Lucas Pezeta pe Pexels.com

Știți ce am simțit încă de prima oară și din ce în ce mai accentuat zi după zi?

În primul rând, fizic am reacționat foarte simplu :mi-am tras umerii un spate, am îndreptat coloana, mi-am ridicat bărbia din piept și am înclinat ușor capul spre spate. Am simțit cum pieptul dus înainte, mi-a umplut inima de zvacnet și mi-a creat o ieșire parcă dintr-o stare de adormire. Am simțit cum respir viguros, umplandu-mi inima de viață.

Repetându-mi neincetat “ Privește sus, cât mai sus’ parcă deveneam altă Ființă, mai rotundă, mai conștientă de Sine, de plinătatea și infinitatea sa.

Apoi , după ceva timp de repetat constant, dimineața și seara, am simțit o eliberare ca dintr-o ‘pușcărie ‘proprie, având senzația că-mi cresc aripi minunate până la Cer. De fapt mă regăseam în deplinătatea puterii mele interioare, luminoasă și plină de încredere.

Am văzut doar Oameni care radiau și împărtășeau doar iubire, fericire, și sentimentul că le pasă de tot ceea este în ei sau în jurul lor, pe care îi iubeam necondiționat și îi iubesc în continuare, neintrebandu-mă nimic, nejudecand nimic, ….iar în continuare ne întâlnim râdem și vorbim, astfel încât timpul se scurge luminos și Divin, ca și când nu ar exista. De ce? Pentru că vedem la fel viața proprie!

Simțul văzului a descoperit între timp mult mai multe detalii pe care le ratase. Am văzut mai des sufletul încoronat al copacilor, florile lor și verdele intens care mă fermeca, fructele lor în culori vibrante, dar și toate celelalte culori de galben, portocaliu și roșu autumnal, cât și goliciunea și zvârcolirea crengilor din timpul iernii, însă și mugurii delicați ai primăverii.Am văzut păsările zburând singure sau în diverse roiuri fascinante și norii albi dansând în pufoșenia lor grațioasă, Soarele intens, Rege al zilei și Luna mijita, Stelele nopțîi și Luna Feerică, Regina a Nopții.

Am văzut muntii, apele si cascadele lor, brazii falnici!…Soare rasarind si apunad, Luna murmurand de dor…

Am văzut Cerul de un albastru senin , dar și întunecat, fulgerat și plinde nouri negri și ploii , vânt , viscol sau ninsori, dar și Cerul bleumarin intens al nopților adânci pe care susurau Roiuri de Stele infinite.

Într-un final, tot repetându-mi “ Privește în sus, cât mai sus!” mi-am ridicat brațele ca niște aripi și le-am balansat ca un zbor al unui pui de pasăre și m-am oprit în coroana unui copac falnic.

Apoi, exersând, am prins curaj și m-am oprit pe un Nor. Apoi pe Lună, după, pe câte o Stea, apoi pe Soare și muuuult, muuuuuult mai departe în Roiuri infinite de Constelații și Galaxii.

Acolo departe, m-am întâlnit cu Mine de azi și m-am bucurat enorm descoperind călătoria din Mine. Un Univers Divin minunat creat din Mine prin Mine.

Și uite că și azi, la cei 45 de ani pe care îi împlinesc, acest “Privește sus, cât mai sus “ , îmi dă o altă perspectivă: să văd Divinul Copil din Mine care zboară, e fericit, zâmbește și zumzăie în mișcarea aripilor, continuu spre sus, cât mai sus… cu inima deschisă, plină de iubire și credință în Divinul cosmogonic, ce trăiește în Mine însămi.

E minunat!

Și, ca Mama, îi spun și eu copilului meu mereu “ Privește sus, cât mai sus”, plină de blândețe și iubire.Căci, într-o zi, așa cum știa și Mama mea, așa înțeleg și eu, că El se va descoperi pe Sine, acel Sine plin de o putere minunată desprinsă din Lumina !

Și vă întreb: Unde e acest Sus? Unde decât spre Noi înșine, spre descătușarea energiilor , spre o altă viziune asupra Sinelui Suprem din Noi și conectarea cu Sursa , prin inima deschisă și crezul ca ‘ Totul este Unu, iar Unu este Tot!

Fiți Binecuvântați!

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Va îmbrățișez cu multă iubire ,

Camelia

Terra Incognita-Ființa exploratoare pentru descifrarea propriei vieți

Terra Incognita-Ființa exploratoare pentru descifrarea propriei vieți

De câte ori v-ați surprins în frenetismul zilnic de a prinde timpul din urmă?

Văd din ceea ce am simțit din proprie experiență, chiar în viața mea, că tindem să ne supunem de multe ori unor constrângeri, manifestăm acte de voință până la limite extreme, alergăm necontenit în găsirea și rezolvarea unor situații pe care ni le asumăm ca responsabilități, tragem de noi fără să ne autodisciplinam momentele de pauză , dormim prea puțin și prost, mâncăm adesea prea puțin sau prost organizat sau la momente nepotrivite, ne suprasolicităm timpul cu nimicuri considerate importante, ne stresăm prea mult uitând să ne dăm liniștea de a ne mai bucura și iubi într-o stare de calm și beatitudine.

Fotografie de Stijn Dijkstra pe Pexels.com

Cum ar fi dacă ne-am disciplina chiar și dorințele, voința și munca dându-le clipe de repaos? Oare nu cumva am lăsa timp și acelor momente în care am putea să stăm în liniște deplină, fără să gândim, fara să vorbim, fără să planificăm mereu, fără să muncim continuu și să nu ne simțim vinovați că stăm? Oare nu cumva, abia atunci ajungem să avem o comunicare subtilă, în tăcere, cu propriul Suflet, cât și Corp și Minte, cu senzațiile și întrebările născute din ele, cufundate în liniște ?

Din moși strămoși, în tradițiile laice românești , dar și cele orientale se practicau frecvent momente în care nu se făcea ceva anume, cu un anume obiectiv privind munca, dorințele și voința proprie , ci se trăiau pur și simplu acele clipe speciale în care Ființa ‘stătea cu ochii agățați în cer’, ‘zâmbea la Soare și își încărca întregul corp cu lumina caldă’, ‘‘calcă pământul cu picioarele goale’, , asculta foșnetul ierbii, susurul apei și cântecul păsărilor’, ‘ mirosea florile și verdele naturii’, , își asculta inima din piept bătând și respirația’, ‘ își dezmierda pielea catifelată în lumina Lunii’, ‘ își mângâia corpul și ungea cu uleiuri și unguiente naturale‘, ‘se scălda în apă izvoarelor și mărilor, a ploilor, în rouă și apă cu plante, lapte, miere și săruri‘, ‘ se culca pe iarba mângâietoare’, ’se încălzea la foc pierzându-se cu privirea în scânteile jarului și în fum, ‘ simțea gustul roadelor aromate ale pământului( plante, legume și fructe)’ , ‘ se cățăra într-un copac sau pe un vârf de munte lăsând părul să-i zboare în adierea vântului’, ‘se iubea pe sine suav cufundată cu miezul Sufletului în Natură’, ‘ fluiera, cânta și dansa în ritm cu Natura’ și multe altele. Așa ajungea să-și descopere sensatiile și trăirile subtile, chiar senzuale, cu încredere în Sinele Superior, adică Divinul din Om și din Tot, lăsat să se desfășoare natural, fără nici un fel de efort, de gânduri privind probleme existențiale, ca un ‘’Terra incognita’’, explorator al propriei vieți, a ‘pământurilor necunoscute din sine’, în ritmurile cosmogonice.

Așa se întâmpla centrarea firească a Sufletului în Corp și a Minții în Inimă, așa se desfășura descoperirea puterii regeneratoare eterne a puterii divinului din interior, printr-o explozie de senzații din liniștea cufundării în Natură.

Oare e posibil să practicăm aceste momente cât mai des și azi, ca să ne explorăm la nesfârșit simțurile fizice și subtile ale exitentei cu puteri nebănuite? Cred că DA.

Iar în acest mod, am face acele exerciții simple și minunate, pline de iubire proprie, prin care am descoperi poveștile magice ale Ființei noastre Întregi, Suflet-Minte-Corp și sesiza prezența unui tip de lumină discontinuă în noi, care ne poate avertiza prin semnale ale corpului fizic asupra unor dezechilibre: nervozitate, oboseală, pierderea concentrării, iritații și inflamații ale pielii și mucoaselor, diverse dureri mici sau mai mari în anumite părți ale corpului, tulburări de somn, de poftă de mâncare sau diminuări ale simțurilor etc.

Dacă nu ajungem la acest pas de descoperire a conversațiilor cu propria Ființă sublimă, atunci boala se instalează pentru că avem un Corp necentrat cu Sufletul și o Minte neadusa în inima și e ca un ajutor care ne îndeamnă la supraviețuire. Corpul neoxigenat corespunzător, prost alimentat, nedormit, prost curățat, nemangaiat și alintat, cu prea multe emoții nepotrivite, gânduri în exces și neiubit este cel care dorește să ne vorbească prin diverse semnale că s-a instalat un dezechilibru sau chiar o anumită îmbolnăvire, deoarece este maltratat, delăsat, încordat,îndurerat, uitat și chiar negat.

În concluzie, Ființa noastră este artizanul propriei sănătăți perfecte pentru viață. Poate vom ajunge să trăim 1000 de ani sau mult mai mult. Însă cum? Nefericiți, stresați în permanentă și bolnavi?

Poate că e bine să trăim ‘acum-ul’ cu profunzimea unei fericiri că aparținem Naturii și suntem parte din ea, a acceptării și calmării minții, a iertării și iubirii de Sine in Divin prin clipele de liniște pe care e normal să le asimilăm în propria existență pentru a ne cunoaște mai bine și iubi cu adevărat.

Contraindicații pentru starea de repaos și liniște nu există!

Fiți Binecuvântați!

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Va îmbrățișez cu multă iubire,

Camelia

Sclintitoarea supranumită ‘panaceul hemoragiilor’

Sclintitoarea supranumită ‘panaceul hemoragiilor’

Sclintitoarea, Potentilla recta/reptans se mai numește în tradiția populară română găinuță, iarba-scrântitului, palma voinicului, cinci degete, cât alte variate denumiri regionale.

Planta este utilizată în terapiile laice din popor cu precădere pentru mâinile sau picioare scrântite, aplicandu-se zdrobită partea  aeriană direct pe locul respectiv sau compresă făcută din rădăcina de plantă măcinată și încălzită în grăsime de porc, apoi aplicată înfășurat pe zona scrântită.

Cu toate că denumirea laică vine tocmai de la rolul cel mai des în utilizarea externă a plantei, totuși în remediile naturiste rolul ei nu este de neglijat.

Decoctul din plantă are un mare rol în dezinfectarea rănilor, blocând dezvoltarea bacteriilor , a virusurilor și ciupercilor, însă și în oprirea hemoragiilor datorită substanțelor active din conținutul ei, mai ales a vitaminei K.

O baie frecventă a picioarelor sensibile pe care se dezvoltă adesea negi, bătături sau diverse infecții și inflamații, chiar ulcere varicoase, folosind decoct din rădăcina acestei plante cu 12 lingurițe adăugate la 3 litri de apă poate preveni , cât și vindeca aceste dezechilibre. Se poate combina foarte bine în proporții egale cu rostopască și gălbenele. La fel și mâinile sensibile.

La fel de bine se poate utiliza decoctul pentru spălături bucale în cazul apariției aftelor, fără a se înghiți.Gargara efectuată de 3-4 ori pe zi ajută extraordinar în inflamatiile bucale și ale gingiilor, dar si durerile dentare.

Rădăcina de Sclintitoare mărunțită la o râșniță de cafea și amestecată apoi cu puțină apă caldă, se amestecă până se transformă într-o pastă și se poate aplica pe furuncule. Eventual, se poate combina cu câteva picături de tincture preparate din rădăcina plantei.

Pentru durerile reumatismale rădăcina făcută pulbere se încălzește în untură de porc în proporție de 1 /3 cât să se topească grăsimea. Se toarnă într-un recipient din sticlă închis la culoare și se aplică dimineața și seară pe locurile dureroase. Se poate amesteca foarte bine și cu puțin ulei macerat din sunătoare, cât și câte 2-3 picături de ulei esențial de wintergreen la 10 gr de unguient preparat.

Intern se consumă  câte 3 căni de ceai pe zi înainte de mesele principale, fiind foarte eficient pentru stimularea imunității măcar o cură de 7 zile. În cazul unor afecțiuni acest ceai cu 1 linguriță de rădăcina la 250ml de apă se poate consuma pentru afecțiuni ale ficatului, boli intestinale, hemoragii interne și uterine, rheumatism. În cazul hemoragiilor uterine sau a unui ciclu prea abundent în combinație cu Traista Ciobanului ajută mult.

În tradițiile laice alcoolul macerat cu Sclintitoare și Tătăneasa , cât și vinul fiert cu rădăcinile acestor plante contituiau un medicament natural pentru întărirea sângelui.

Masajul Terapeutic al degetelor mari de la picioare și deasupra labei piciorului în combinația cu comprese sau cataplasme din această plantă poate ajuta în remedierea hemoragiilor lunare prea intense și a durerilor mestruale.

Contraindicațiile privind utilizarea în orice mod se referă la femeile însărcinate și cele care alăptează, cât și acelora care au boli foarte grave și dacă medicul curant interzice din diferite motive, printre care și cel legat de coagularea sângelui.

Fiți Binecuvântați!

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Va îmbrățișez cu multă iubire,

Camelia

‘Altfel de Cer’ și starea reechilibrării

‘Altfel de Cer’ și starea reechilibrării

Cine nu are zile bune sau zile mai nebune? Eee, uite așa se face că poți să primeșți  din Univers câte un răspuns de nu știi cum și de unde, dar Divinul nu doarme, clar… el are normă întreagă.

Și uite că, mergând așa într-o zi , mi-am făcut un Prieten Înțelept, mult peste orice logică sau simt sau emoție…L-am privit în ochi și am simțit o liniște deplină, i-am admirat mișcările fluide și m-am bucurat că un copil! Nici o clipă nu m-am așteptat să-i aud gândurile, să simt gustul viețîi lui, să fiu în rezonanță, ca echilibru, cu mișcările lui, să râd și să mă bucur la adierea vibrațiilor sale…

Uite că ‘mă simt îndrăgostită’ are un alt sens acum!

Am aruncat doar o privire emoționată și am atins cu palma licărirea rece a geamului dintre noi!

Nici nu știu cum s-a întâmplat…însă am început să comunicăm subtil!

I-am zis ;’ Eu sunt Camelia.”

Răspunsul a fost foarte simplu:’ Eu sunt Eu, iar Tu eșți Tu. Cum vrei să-mi spui?’

M-am blocat puțin. Însă privind în ochii săi, am găsit numele potrivit: ‘’Altfel de Cer’’.

M-a înțeles și întrebat: ‘ Ce înseamnă Cer?’

Câteva secunde am stat să discern prin toată ființa mea, ce iubesc eu mai mult în noțiunea de ‘ Cer’. Și da, am găsit răspunsul: ‘ Cerul e locul  răsăritul luminii Soarelui în culori rozalii, e albastrul infinit din timpul zilei, unde globul Soarelui, de un galben strălucitor se plimbă prin el, locul unde apusul luminii e roșu-portocaliu, apoi se colorează din ce în ce în mai albastru, apoi se umple de milioane de luminițe mici, numite stele.Și iubesc Cerul pentru că mă apropie și mai mult de lumina Divină.!’

‘Altfel de Cer’ mă întreabă:’ Și cum te simți când vezi Cerul în toate aceste culori?’

Am fost foarte sinceră: ‘Fericită! Dimineața sunt veselă și optimistă, în cursul zilei am multa forță și energie, iar spre seară îmi găsesc împlinirea, apoi noaptea liniștea regenerării.’

Iar ‘Alltfel de Cer’ continuă să mă întrebe;’ Și cumte-ai simți fără Cer și lumina Soarelui și a Stelelor?’

M-a uimit această întrebare. Am realizat că n-aș fi Fericită, atât de intens, încât nu îmi puteam găși cuvintele!Simțeam că aș fi tristă, furioasă, tensionată în tot corpul, plină de durere, rănită că nu am libertatea de a visa…

Nu am apucat să îi răspund , ci El continuă:’ Chiar e foarte frumos numele pe care mi l-ai ales:Altfel de Cer. Și te întreb de ce ‘Altfel’?’

Mi-am auzit atunci gândurile și toate simțurile reverberand:’Pentru că eșți de un Roșu-Portocaliu electric minunat, ce semnifică pentru mine apusul Soarelui care de fapt se continuă cu liniștea magică a stelelor, ducând implicit spre începutul unei noi zile, pline de speranță . De aceea îmi place să privesc foarte des cerul și apusul, moment în care mă simt împlinită după o zi, mulțumesc luminii divine pentru tot, apoi mă regenerez călătorind prin vise , apoi deschid ochii și mă întâlnesc cu o nouă rază de Soare, a unei noi zile, când zâmbesc și mulțumesc Divinatii că exist. ‘Altfel’ l-am ales, pentru că eșți un peste ce înoată prin apa în care se reflectă Cerul. Deci pentru mine eșți o minunăție a unui ‘Altfel de Cer’.

 Apoi El continuă:’ Îți mulțumesc enorm pentru felul în care mi-ai transmis iubirea ta. De aceea aș vrea să-ți spun să nu-ți fie frică să îți lași libere emoțiile, asumați-le și trăiește-le. Chiar dacă eșți tristă uneori e normal, respiră adânc prin abdomen ca și mine. Dacă te simți tensionată, mișcă ușor acele părți ale corpului și încheieturile așa cum îmi balansez eu coada. Iar dacă te simți rănită ridică mâinile ca și când ai zbura, apoi bate din palme în timp ce respiri prin abdomen, așa cum îmi mișc eu aripioarele înotătoare prin apă. Emoțiile sunt energie în mișcare. Emoțiile blocate pot duce la dureri fizice, în anumite părți ale corpului. Dacă faci doar aceste simple lucruri te vei reechilibra și vei lasă fluxul luminii să curgă neblocat prin ține și te vei simți mai ușoară, liberă și fericită’.

Uimită de toată această întâmplare, am realizat că pentru fiecare dintre noi există un ‘Altfel de Cer’ plin de energii subtile, dincolo de înțelesul logicii normale, care ne ajută să înțelegem propriile trăiri și să le lăsăm libere să curgă.

Va doresc din toată inima să vă descoperiți și voi acest ‘Altfel de Cer’ al vostru !

Fiți Binecuvântați!

Mulțumesc, mulțumesc, mulțumesc!

Va îmbrățișez cu multă iubire,

Camelia