Iubirea Altfel- de la Atașamentul 3D la Sacrul 5D

Iubirea Altfel-de la Atașamentul 3D la Sacrul 5D

Pretutindeni există Iubire, dar în cele mai multe cazuri ale lumii moderne consumeriste și materialiste este doar un atașament și o dependență de ceva .

Iubirea, într-una dintre fațetele actuale ale Omenirii, e ca o investiție în ‘ceva’ prin forme cvasidiverse de ‘ a investi’ psihologic și material -ceas, bijuterii, îmbrăcăminte s.a.m.d. până la oameni(parteneri de cuplu, prieteni, rude, profesori, colegi etc), cât și credințe, principii și ideologii de viață sau proiecte. Toate aceste ‘ ceva-uri’ sunt acele așa -zise ‘obiecte’ în care se investește și oamenii încep să le iubească prin forme diverse de atașament.

Pe drept valoarea acestor ‘obiecte’ începe să aibă un sens al iubirii prin capacitatea lor de a răspunde nevoilor și dorințelor umane pentru că le aduce o satisfacție psihologică, o stare de bine că au în posesie ‘ceva’, chiar și temporar.

Cu cât Oamenii depun un efort susținut, energie și timp, pentru materializarea unui anumit ‘ obiect’ al dorințelor, cu atât ‘obiectul’ devine mai iubit și prețuit.

Cu cât ‘ obiectul’ este mai greu de obținut sau nu se găsește pe toate drumurile, există tendința a fi iubit și mai mult și apreciat ca unic pentru satisfacerea unor nevoi psihologice și materiale.

Când e la discreție sau îl găseșți peste tot acest ‘obiect’, gradul sau de atractivitate , adică iubirea ca formă de atașament, se estompează încet, încet, în final chiar dispărând.

Și pentru că e la dispoziție oricând acest ‘ceva’, nu mai are o valoare mare pentru nimeni, chiar uităm că mai există, până avem următoarea dată nevoie de el.

Și dacă într-o zi s-ar ‘da un zvon’ că acel ‘ceva’ care există la discreție și de care ați uitat  este pe cale de dispariție ce credeți că se va întâmpla?

Această fațetă a  falsei Iubirii 3D prin atașament e ca un joc în care singuri întrăm și ne provocăm atașamente și apoi suferințe. E real ce ni se întâmplă, dar doar pe un anumit spectru de frecvente, cât timp privim totul ca o ‘posesiune a ceva’ si dorim sa o controlam.

Stă în puterea noastră, a fiecăruia, cum investim, în ce și cât de mult utilizăm Liberul Arbitru, astfel încât să nu suferim utopic lăsându-ne cuprinși de dureri iluzorii prin atașamente.

Ce este totuși Iubirea ‘Imaterială’ și ‘Necontionata’ ?

Revine în prezent Misticismul asupra spectrului unei Umanități prea erodate de materialism, control și urmărirea  satisfacerii nevoilor prin Iubire ca posesie  ce devine‘ obsesivă’.

Reapar forme de Terapii blânde și pline de lumină care prelucrează ‘nezgomotos’ haosul mental al Umanitații. Originile tehnicilor sunt vechi, preluate din tradițiile și obiceiurile terapeutice tradiționale din diverse culturi și civilizații.Sunt metode care ‘ apasă butoanele minții’ ca să lase rațiunea inimii să între în calcul. Căci mintea prin rațiunea ei ne poate epuiza complet Spiritul.

Astfel Umanitatea este pusă în fața percepției ideei ca ‘Omul să se redescopere și să se iubească pe Sine’ fără a se înconjura  de ‘ ceva-uri’   de care se atașează obsesiv și care nu îi aparțîn total și pe care nu le va putea controla niciodată.

Nevoile se nasc în noi înșine, iubirea vine din noi înșine, cea reală din inimi, conferindu-ne bucuria imensă de a trăi.

Misticismul vine  să ne readucă în prim plan ideea de Iubire continuă, necondiționată și necuplată cu ceva din exterior care să fie ‘ obiectul’ fericirii. Omul 3D ‘iubește’ cât timp primește ‘iubire’ ca formă de satisfacere a unor nevoi psihologice și materiale sub control. Deci continuitatea este condiționată.

Dar ajungem în alte sfere ale spiritualității din versiunea vibrațiilor 4D și 5D în care Iubirea apare ca ceva ‘Sacru’, plin de Spiritualitate. În acest context Umanitatea a ajuns la concluzia că Omul în sine nu știe sau a uitat să se iubească și e bine să reînvețe. De ce ? Pentru că s-a raportat cu mintea și simțurile fizice mult prea mult la a primi ‘ceva’ din exterior în scopul obținerii fericirii palpabile.

Când de fapt Iubirea ca ceva Sacru e o stare minunată de exaltare gingașă a Sufletului. Nu e o simplă emoție trecătoare sau condiționată.Iubirea este și gând și emoție, minte și suflet, energie și lumină.  Iubirea adevărată a Omului începe cu sine, fiind cea care scoate la suprafață bunătatea și frumosul din el. Apoi minunăția Iubirii constă tocmai în revărsarea ei  din interior spre exterior, ca o Lumina Magică, fără a aștepta ceva în schimb sau dorinta de a controla. Omul pătruns deja în noua dimensiune 5D trăiește deplin Sacralitatea Iubirii în sine prin simplul fapt că oferă iubire și trăiește o bucurie nemărginită simțind fericirea celor cărora o dăruiește .

Ce frumos e descrisă ideea de Iubire în așa numitul Imn al Dragostei relatat de Sfântul Apostol Pavel:

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţîi, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu că să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseşte. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorociri – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. Când eram copil, vorbeam că un copil, simţeam că un copil; judecăm că un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum că prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)

Nevoia de Iubire Condiționată a Omului ‘căzut’ în materialism este de fapt un scurt circuit care s-a petrecut de-a lungul a mii de ani încoace în capacitatea lui de a înțelege și de a-și asuma o ‘Iubire Sacră -Necondiționată’.  Totul este o consecință metaforică a ‘păcatului originar’ al Omenirii.

În Era Vărsătorului revenim ca Umanitate, împreună cu mișcările galactice ale energiilor Universului, la reactivarea Luminii Sufletelor prin Inimi Deschise pentru  recuperarea ‘Începuturilor Energiilor Sacre’. Putem pune stop  și să o luăm de la capăt prin versiunea cea mai bună a Noii Umanități care răsare încet, dar sigur.

Fac o paralelă a cuvintelor lui Pascal cu ideologia Iubirii ca trecere de la forma sa 3D la cea 5D :

„Ataşamentul pentru unul şi acelaşi gînd istoveşte şi ruinează spiritul omului. De aceea, pentru soliditatea şi durata plăcerii de a iubi, trebuie, din cînd în cînd, să uiţi că iubeşți. Pur şi simplu îţi refaci forţele pentru a iubi mai bine. Iar asta se întîmplă fără să-ţi dai seama; spiritul merge de la sine în acest sens; natură însăşi o vrea şi o porunceşte. Trebuie să mărturisim, e drept, că avem de-a face cu o componentă nefericită a naturii umane şi că am preferă să nu fim obligaţi la această deviere a gîndului; dar altă soluţie nu există“.

Expresiile Sufletelor 5D se regăsesc într-o viață aflată într-o Uniune Armonioasă Divină. Pentru ele nu există acele ‘ceva-uri’ ca atașamente pentru a satisface nevoi psihologice și materiale, ci doar DĂRUIREA IUBIRII NECONDIȚIONATE prin tot ceea ce fac, în tot ce se implică să creeze cu ei, prin ei și împreună cu ceilalți semeni în viața pe Pământ. Când toată Umanitatea dăruiește cu inimile deschise Iubirea Necondiționată, atunci fiecare parte din întreg, adică fiecare Om în parte, primește ceea ce are nevoie pentru a trăi armonios, frumos , fericit.

Le mulțumesc din tot sufletul Oamenilor Minunați pe care i-am întâlnit în ultima perioadă, de la care am învățat să aud Lumina Sferelor și care înțeleg acest aspect deosebit al Noii Dimensiuni a Umanitații. Vă iubesc ACUM pentru TOTDEAUNA!

Vă îmbrățișez cu multă iubire!

Camelia